Noutati / Anunturi

06 Mai 2015

Comunicat Baroul Dolj privitor la proiect HG modificare norme Cod Procedura Fiscala

Uniunea Națională a Barourilor din România

Baroul Dolj

 

COMUNICAT

referitor la proiectul de Hotărâre de Guvern pentru modificarea normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal lansat în dezbatere publică pe data de 28.04.2015

 

Baroul Dolj își exprimă îngrijorarea față de Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru modificarea normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal lansat în dezbatere publică pe data de 28.04.2015 de către Ministerul Finanțelor Publice, apreciind că acesta este un atac evident la statutul avocatului și al profesiei, motiv pentru care se impune un demers urgent din partea organelor profesiei, cu scopul de a împiedica adoptarea acesteia, ținând cont de efectele sale negative.

 

Prezintă importanță pentru avocați modificarea care se referă la abrogarea prevederilor pct. 1 din HG 44/2004 care prevăd că "O activitate poate fi reconsiderată, potrivit criteriilor prevăzute la art. 7 alin. (1) pct. 2.1 din Codul fiscal, ca activitate dependentă, în cazul în care raportul juridic în baza căruia se desfăşoară activitatea nu reflectă conţinutul economic al acestuia.

 

Activităţile desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii, care generează venituri din profesii libere, precum şi drepturile de autor şi drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot fi reconsiderate ca activităţi dependente potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 2.1 şi 2.2 din Codul fiscal."

 

Prin urmare, în măsura în care acest proiect de H.G. va fi adoptat, organul de inspecție fiscală are puterea de a reconsidera absolut orice venit, inclusiv cele obținute din desfășurarea unei  profesii liberale, ca fiind exercitate de o manieră dependentă.

 

Criteriile în funcție de care organul fiscal urmează să aprecieze în ce măsură o activitate este desfășurată de o manieră dependentă sunt următoarele, potrivit art. 7 alin. 1 pct. 2.1 Cod fiscal , cu precizarea extrem de importantă că este suficient ca organul fiscal să considere ca fiind îndeplinită doar o singură condiție din cele ce urmează a fi enumerate pentru a reîncadra o activitate:

a) beneficiarul de venit se află într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, şi respectă condiţiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuţiile ce îi revin şi modul de îndeplinire a acestora, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru;

b) în prestarea activităţii, beneficiarul de venit foloseşte exclusiv baza materială a plătitorului de venit, respectiv spaţii cu înzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecţie, unelte de muncă sau altele asemenea şi contribuie cu prestaţia fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu şi cu capitalul propriu;

c) plătitorul de venit suportă în interesul desfăşurării activităţii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizaţia de delegare-detaşare în ţară şi în străinătate, precum şi alte cheltuieli de această natură;

d) plătitorul de venit suportă indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit.

 

Implicația majoră pe plan fiscal ar fi conform prevederilor art. 7 alin. 1 pct. 2.2 Cod fiscal, că" în cazul reconsiderării unei activităţi ca activitate dependentă, impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate şi virate, fiind datorate solidar de către plătitorul şi beneficiarul de venit. În acest caz se aplică regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate în afara funcţiei de bază."

 

Prin intrarea în vigoare a acestui act normativ de modificare a normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal se deschide calea ca autoritățile fiscale să aprecieze că într-un anumit context avocatul desfășoară o activitate dependentă, prin prisma faptului că unul din criteriile mai sus expuse este aplicabil relației avocat - justițiabil

 

Este evident că cel puțin unul dintre criterii se regăsește în toate contractele de asistență juridică când reprezentarea privește litigii aflate rolul instanțelor din alte localități decât cea în care avocatul își are sediul profesional, anume suportarea de către client a cheltuielilor de deplasare făcute de  avocat.

 

Pe lângă faptul că o astfel de clauză este firească, aceasta își găsește temei juridic în art. 94 din Statutul profesiei de avocat prevede că   "1) pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său" si de asemenea că(5) În cazul formelor de exercitare a profesiei care îşi deschid un cont bancar pentru depunerea sumelor primite de la clienţi cu titlu de cheltuieli, sumele consemnate nu constituie venit din exercitarea profesiei."

 

Subliniem, art. 7 alin. 1 pct. 2.1 prevede destul de clar că pentru reîncadrarea activității desfășurate de beneficiarul de venit ca fiind dependentă este necesar și suficient ca cel puțin una din condițiile mai sus amintite să fie întrunită.

 

Îngrijorător este că modificarea afectează natura pur liberală a activității avocatului, autoritatea fiscală putându-se folosi de textul de lege incident pentru a justifica adoptarea unor măsuri străine de finalitatea inițială. În esență, se recunoaște competența Fiscului, de a trece peste absolut orice text de lege (fie el lege de organizare a profesiei sau statut) și astfel să "aprecieze" folosind doar criteriile mai sus citate, că o activitate care poate fi desfășurată eminamente doar în mod liberal, ar fi dependentă.

 

În virtutea noilor modificări legislative, clientul va fi obligat să suporte în mod solidar atât impozitul pe venit, cât și contribuțiile sociale obligatorii (cele prevăzute de art. 2 din Codul fiscal - contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, contribuţiile asigurărilor pentru şomaj datorate bugetului asigurărilor pentru şomaj, contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorată de angajator bugetului asigurărilor sociale de stat contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, datorată de persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare) în mod solidar cu avocatul.         


Lucian Bernd Săuleanu

Avocat

 

Decanul Baroului Dolj