Evenimente / Baroul Dolj

23 Iunie 2014

Decanul Baroului Dolj, prof.univ.dr Ion Turculeanu : “Profesia de avocat se bucură de respectul la care face referire Codul Deontologic al avocaţilor în UE”


DECANUL BAROULUI DOLJ, PROF.UNIV.DR. ION TURCULEANU: "PROFESIA DE AVOCAT SE BUCURĂ DE RESPECTUL LA CARE FACE REFERIRE CODUL DEONTOLOGIC AL AVOCAȚILOR ÎN UE"

Autor: Marga Bulugean (Cuvântul Libertății, 23 iunie 2014)

 

Baroul Dolj a sărbătorit sâmbătă, într-o manieră elegantă, la Filarmonica Oltenia, din Craiova, Ziua Avocatului şi 150 de ani de la apariţia Legii din 6 decembrie 1864, pentru constituirea corpului de avocaţi. Evenimentul a fost aniversat, aşa cum se cuvine, fiind marcată prin două dezbateri care au captat deopotrivă atenţia invitaţilor, obişnuiţi deja cu diversitatea pe care o diseminează Baroul Dolj, în sânul comunităţii locale şi nu numai. Evenimente de referinţă, invitaţi speciali şi discursuri academice. La evenimentul organizat de Baroul Dolj au luat parte istorici, cadre universitare, reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi judeţene, magistraţi şi avocaţi de renume. Baroului Dolj i s-au alăturat acestui demers, Baroul Olt şi Baroul Gorj, iar pentru aş arăta deschiderea europeană şi capacitatea de colaborare pe toate palierele, prof.univ.dr Ion Turculeanu, Decanul Baroului Dolj a lansat invitaţii Baroului de la Vidin ( Bulgaria) şi celui de la Zaicear ( Serbia), iniţiativă lăudabilă şi bine primită de partenerii de peste Dunăre, care au onorat evenimentul, despre care au spus că este unul laudabil, o adevărată provocare, demnă de luat în seamă. Ei spun că de la Baroul Dolj au foarte multe lucruri de învăţat. „150 de ani de avocatură modernă în România", a fost prima temă prin care s-a marcat ziua avocatului, deschiderea fiind făcută de tânărul şi talentatul avocat, Lucian Marinescu, interpretând la pian, o piesă care a acompaniat foarte bine tema abordată. A urmat simpozionul „Din nou despre Noile Coduri...", o dezbatere interesantă despre impactul noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală, care i-a avut la prezidiu pe prof.univ.dr Ion Turculeanu, Decanul Baroului Dolj, prof.univ.dr Costel Niculeanu, în calitatea domniei sale de procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova; lect.univ.dr Elena Oancea, în calitate de avocat şi nu în ultimul rând, pe prof.univ.dr Dumitru Virgil Diaconu, în calitate de judecător la Curte de Apel Piteşti. Ziua avocatului s-a încheiat într-un mod relaxat, Baroul Dolj oferind un cocktail la Casa Bibescu din Parcul Romanescu, un loc încărcat de istorie.

 

Cuvântul de deschidere i-a aparţinut Decanului Baroului Dolj, prof.univ.dr Ion Turculeanu, o gazdă primitoare, care s-a remarcat la nivelul comunităţii locale şi prin alte iniţiative, fiind o voce puternică a societăţii civile, un reper al craiovenilor, pe care l-am dori mai implicat în viaţa socială, culturală, economică şi chiar politică a judeţului, pentru că profesorul Turculeanu are într-adevăr ce să ne spună. Decanul Baroului Dolj a precizat cu această ocazie că evenimentul sărbătorit la Filarmonica Oltenia a realizat pentru prima dată în România, organizarea profesiei liberale de avocat în forma sa modernă pe care o cunoaştem astăzi. „O dublă aniversare se întâmplă astăzi ( nr. sâmbătă), Ziua Avocatului şi 150 de ani de la apariţia primei legi a profesiei noastre de avocat. Cum au apărut cele două evenimente?! Prin 1864 nu aveam o lege modernă a profesiei noastre de avocat, indiferent cine dorea să o facă, o făcea. Este adevărat că la 20 septembrie 1831, Logofătul Dreptăţii, Iordache Golescu, numea vreo 20 de avocaţi la Bucureşti, pe lângă Divanul ţării. Aceşti 20 de avocaţi au funcţionat până la 4 decembrie 1864, când Alexandru Ioan Cuza a promulgat prima lege modernă, care este de fapt izvorul legii actuale de exercitare a profesiei de avocat. Congresul Avocaţilor Români din 1998 a stabilit ca ziua avocatului român să coincidă cu ziua înfiinţării primului Consiliului de Disciplină al Baroului Ilfov. Prin legea despre care vorbeam s-au constituit trei Consilii de Disciplină, a celor două Capitale, Bucureşti şi Iaşi şi nu în mod surprinzător, ci mai bine zis pentru a demonstra ce era de demonstrat, la Craiova, unde se şi organizau examene pentru profesia de avocat. Fără îndoială că impactul realizat de avocaţii doljeni în ultimii 150 de ani a fost unul semnificativ, chiar determinant pentru judeţ, regiune şi chiar ţară. Codul Deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană declară că „respectul pentru misiunea profesională a avocatului este o condiţie esenţială a Statului de drept şi a unei societăţi democratice". Acum, la ceas aniversar, vă invit să reflectăm dacă profesia de avocat în general şi misiunea profesională a avocatului în special se bucură de respectul la care face referire Codul Deontologic al avocaţilor în UE", a precizat av. Ion Turculeanu.


Istoria avocaturii româneşti


Prof.univ.dr Dinică Ciobotea a prezentat invitaţilor, pe bază de documente istorice, tema „Începuturile Instituţiei Avocaturii în Ţările Române", subliniind faptul că instituţia avocatului în Istoria Românilor nu începe cu Decretul domnesc din 4 decembrie 1864 pentru instituirea Corpului de avocaţi căci chiar acesta menţionează abrogarea tuturor legilor, regulamentelor, decretelor şi ordonanţelor „relative la avocaţi" de până atunci dar şi exercitarea „profesiunii de avocat" în anterioritate (art 25). „Nici chiar legile regulamentare nu pot fi socotite ca bornă cronologică în istoria instituţiei Avocatuui în spaţiul românesc. Istoria începuturilor instituţiei avocatului în Ţările Române s-a încheiat în anul 1864, când s-a statornicit şi s-au adoptat legile fundamentale ale dreptului românesc modern, prin Legea pentru constituirea corpului de avocaţi, promulgată la 6 decembrie, şi Decretul pentru uniforma magistraţilor şi avocaţilor din 29 decembrie. În concluzie, organizarea instituţiei avocatului în Ţările Române a fost concomitentă cu organizarea funcţiei judiciare. Legislaţia care a împlinit şi statornicit istoria acestei instituţii s-a refăcut în mod repetat în procesuk de modernizare, respectiv, europenizare. Abia în domnia lui Alexandru ioan Cuza s-a împlinit structura tehnică pentru un sistem de drept naţional unitar, după ce fuseseră înlocuite treptat, în măsura confruntărilor forţelor speciale, toate sistemele vechi de drept românesc, inclusiv cel de tranziţie zis regulamentar. Opera legislativă din domnia lui Cuza, desăvârşită în unitate sistemică, a inclus şi deplina statuare a instituţiei avocatului în coordonatele epocii moderne", a consemant prof.univ.dr Dinică Ciobotea.


Gheorghe Chiţu, primar şi avocat


"Avocaţi şi primari" a fost lucrarea prezentată cu mult har de prof.dr Toma Rădulescu, de la Secţia de Istorie şi Arheologie a Muzeului Olteniei. Acesta l-a menţionat pe Gheorghe Chiţu ca fiind primarul şi avocatul care şi-a pus amprenta pe comunitatea doljeană şi pe organizarea administrativă a oraşului. Profesorul Toma Rădulescu a acordat un spaţiu generos vieţii şi activităţii avocatului Virgil Potârcă, născut în localitatea Pleniţa, judeţul Dolj, în casa învăţătorului Nicolae Potârcă, care a ajuns consilier judeţean şi deputat în Parlamentul României. Virgil Potârcă a ajuns şi preşedinte al Camerelor Agricole şi a iniţiat construirea de sedii în toate judeţele ţării, el fiind printre principalii făuritori ai cadrului legislatov care să permită o evoluţie modernă a agriculturii româneşti. Ca ministru al Justiţiei a elaborat legi capitale pentru societatea românească. Ultima funcţie publică deţinută de Vasile Potârcă a fost aceea de ministru al lucrărilor publice şi comunicaţiilor în guvernul Goga. Toma Rădulescu a trecut în revistă şi activitatea redutabilului avocat Alexandru Vălimărescu, născut în 1899, este fiul primului preşedinte al Curţii de Apel din Craiova. În 1928, Vălimărescu a devenit docent în drept, iar dion 1931 conferenţial la Facultatea de Drept din Bucureşti.


Avocatura, profesie eminamente liberală

 

Despre "Deontologia profesiei de avocat" le-a vorbit invitaţilor, dar mai ales tinerilor avocaţi şi studenţilor de la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale, prof.univ.dr Nicu Vintilă, care a subliniat că într-o societate bazată pe respectul faţă de justiţie, avocatul are un rol eminent. „Este de datoria avocatului nu numai să pledeze cauza clientului săi, ci să îl consilieze. Respectarea misiunii avocatului este o condiţie esenţială a Statului de drept şi a unei societăţi democratice. Profesia de avocat este o profesie eminamente intelectuală şi se dobândeşte prin instruire profesională de specialitate şi printr-o cultură generală profundă. Avocatul în cadrul activităţii sale profesionale intră în raporturi de colaborare,contractuale sau de consultanţă necontractuală cu orice persoană juridică sau fizică naţională sau internaţională, de la şeful statului până la ultimul cetăţean chiar delicvent fiind acesta. Spre deosebire de un magistrat care se specializează într-o anumită ramură a dreptului, avocatul, cu rare excepţii, trebuie să se specializeze în toate ramurile dreptului,cazurile zilnice îl pot îl pot pune în situaţii diferite. De aceea fiecare stat se îngrijeşte să-şi creeze această clasă, acest corp profesional, bine pregătit şi să-i poată înlesni acele pârghii liberale în exercitarea profesiei care este eminamente librală", a subliniat av. Nicu Vintilă.

 

„Avocatura i-a unit pe români"

 

O intervenţie reuşită, aşa cum o face de fiecare dată, a avut-o prof.univ.dr Bianca Predescu, în dubla sa calitate de reprezentant al mediului academic dar şi al administraţiei publice locale, care a făcut un scurt istoric al relaţiilor dintre Baroul Dolj şi colegii din Bulgaria. „În primul rând îmi salut toţi colegii, indiferent că sunt români, sârbi sau bulgari şi salut invitaţii care sunt azi, alături de noi, asta pentru că de la 1864, mai ales în perioada interbelică, avocatura a fost un liant în societatea românească şi un promotor al culturii naţionale nu numai în interiorul statului cât şi în relaţiile internaţionale. Bunicul meu, avocatul George Miulescu, nu mai reţin anul exact, cunosc din istoria familiei, oricum în perioada 1930-1932, împreună cu colegii săi făceau o vizită profesională la Oreahova, urmare a faptului că la 1928 avusese loc primul Congres al Avocaţilor la Craiova, unde se discutase despre extinderea relaţiilor de colaborare şi cu vecinii. Iar cum Doljul este un judeţ dunărean, primele relaţii erau cu confraţii noştri din Bulgaria. Cu fosta Iugoslavie, Serbia de astăzi, nu îmi aduc aminte să fi participat, dar ceea ce facem astăzi este o înnodare a istoriei, pentru că eu fiind cea de-a treia generaţie de avocaţi îmi permit să spun câteva lucruri în sinteză. De la 1864 şi până în 1948, perioadă în care au avut loc efectiv schimbările politice ale noului regim comunist instalat după cel de-al Doilea Război, avocatura a fost profesia reprezentativă a societăţii care i-a unit pe români, care i-a apărat pe români şi interesele lor în orice moment. Dacă vă uitaţi pe placa de la intrarea în Primăria municipiului Craiova, care reţine numele tuturor primarilor, de la 1864 până în 1948, toţi au fost avocaţi, numai trei primari nu au fost avocaţi, iar mandatul era mai scurt de doi ani de zile, iar reînnoit în unele ocazii în funcţie de calităţile persoanei, dar toţi erau primari. Asta şi explică faptul că începând o carieră politică, fie ca senator sau deputat, fie ca avocat sau ca prefect, era continuată în celelalte funcţii publici, ceea ce înseamnă şi o susţinere a intereselor avocaţilor, devenită o profesie onorabilă în aceea perioadă. Cum cunsoc nemijlocit profesia de avocat şi după 1952, prin prisma tatălui meu, care a fost sernator şi care legea despre care dumneavoastră aţi făcut vorbire, de tata a fost scrisă. În perioada comunistă chiar dacă avocatura a fost parte a Ministerului Justiţiei şi controlată din perspectiva statului român de Ministerul Justiţiei, pot să afirm că avocatura prin prisma profesioniştilot din interiorul profesiei şi-a menţinut demnitatea şi a apărat interesele oamenilor", a subliniat prof.univ.dr Bianca Predescu.

 

Viceprimarul municipiului Craiova, Mihail Genoiu :


"Prezenţa mea aici vrea să fie şi ocazia prin care să vă pot tranmiste un mesaj călduros şi din partea doameni primar, Lia Olguţa Vasilescu, care din păcate nu a putut să fie prezentă la această manifestare. Vreau să vă felicit pentru tot ceea ce aţi făcut în această perioadă, cred că coincidenţa face ca să mai fie şi încă 60 de ani de când profesia de Barou a redevenit ceea ce fost înaninte de perioada comunistă. Sunt puţine domenii în care decalajele între lumea civilizată, lumea europeană şi ţara noastră a fost eliminată, iar profesia de avocat cred că este una dintre acele ramuri a vieţii sociale şi economice care a eliminat acest decalaja. Vă felicit pentru acest lucru şi vă doresc să aduceţi din toate punctele de vedere, pentru că dumneavoastră sunteţi implicat în toate domenile de activitate din România, să aduceţi ţara acolo unde îi este locul".

 

Directorul Editurii Aius, profesorul Nicolae Marinescu a prezentat ieri, trei volume interesante, care au stat şi la îndemâna invitaţiilor, acestea fiind răsfoite pe tot timpul evenimentului. Un tânăr avocat, Dan Sfârnă, din propriile fonduri, a reeditat lucrarea de doctorat a mareului avocat Mircea Djuvara, "Fundamentul Fenomenului Juridic - Reflecţii asupra principiilor logice ale cunoaşterii juridice", iar avocata Maria Opriţa Dafta, a scos alături de talentatul artist plastic, Iulian Segărceanu, cartea "Albastru şi Roşu în pictură".

 

Biljana Drazevic, Decanul Baroului Zacear (Serbia) :


"Este o mare plăcere să mă aflu aici şi să aniversăm împreună 150 de ani de avocatură modernă în România. Vreau astfel să vă transmit atât în numele meu, personal, dar şi în numele colegilor mei, avocaţi, invitaţi la acest eveniment, mulţumirile şi felicitările noastre. Sperăm ca pe viitor Baroul Dolj şi Baroul Zacear să colaboreze la fel de bine şi pe viitor, aşa cum au făcut-o până în acest moment. Transmit totodată şi mesajul Baroul Belgrad din care face parte cel de la Zacear"

 

Din delegaţia avocaţilor de la Baroul Zacear a făcut parte şi Nataşa Tosici, româncă de pe Valea Timocului, preşedinta Mişcării Democratice a Românilor din Serbia, care este unicul partid din Serbia care se ocupă cu drepturile românilor din Serbia, acolo trăind peste 350.000 de români.


Plamen Stefanov, Decanul Baroului Vidin ( Bulgaria) :

 

"Faptul că suntem în acest moment alături de voi când celebraţi 150 de ani de avocată, cred că înseamnă ceva. Am urmărit istoria prezentată de invitaţii la acest eveniment şi sunt impresionat. Mă bucur cu adevărat că am început această colaborare şi sper când celebraţi 200 de ani de avocatură să vorbiţi cu acelaşi entuziasm şi de colaborarea între Baroul Dolj, Vidin şi Zacear "