Evenimente / Baroul Dolj

12 Decembrie 2014

Baroul Dolj - Ziua Europeană a Avocaților, 10 decembrie 2014 - Articol CVLpress

Articol preluat din cotidianul Cuvântul Libertății din 11 decembrie 2014.

 

Supravegherea electronică în masă,
temă de dezbatere la Baroul Dolj

 

11 decembrie 2014

Autor 

 

Baroul Dolj a organizat, ieri, la sediul instituţiei, masa rotundă ce a avut ca temă „Supravegherea electronică în masă, ca ameninţare la adresa secretului profesional şi a confidenţialităţilor relaţiilor dintre avocat şi clienţi", eveniment desfăşurat cu ocazia Zilei Europene a Avocaţilor. În anul 2014, Council of Bars and Law Societies of Europe (CCBE) a lansat  ideea de a consacra o zi europeană a avocatului, pentru a evoca Statul de Drept şi rolul profesional de avocat, în special păstrarea secretului profesional şi protecţia datelor privind clientela, cât şi valorile comune ale avocaţilor şi contribuţia acestora la funcţionarea sistemului judiciar. În acest context, Uniunea Naţională a Barourilor din România a invitat barourile să organizeze evenimente dedicate dezbaterii acestei teme.


 

În septembrie 2013, Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne din cadrul Parlamentului European a întreprins o anchetă cu privire la supravegherea electronică în masă a cetăţenilor UE. În acest context a avut loc un schimb de opinii cu jurnaliştii  de la Le Monde, The Guardian şi The New York Times. Dezbaterea de ieri, de la Baroul Dolj, a antrenat avocaţi, profesori universitari, reprezentanţi ai Tribunalul Dolj şi, nu în ultimul rând, jurnalişti. Discuţiile s-au axat pe sfera supravegherii, precum şi statutul acesteia într-o societate democratică. Nu s-au neglijat discuţiile despre măsurile acceptabile de luptă împotriva criminalităţii şi a terorismului şi locul unde trebuie operate delimitările pentru a apăra dreptul la viaţa privată şi protecţia datelor cu caracter personal într-o lume digitalizată. S-a discutat despre mijloacele prin care se realizează activităţi comerciale transatlantice, modalităţile prin care se asigură securitatea fluxului de date dintre ţări şi continente şi modul în care sunt respectate legile care le guvernează.

 

„Evident că avem o supraveghere în masă, dar nu este specifică doar României"

 

Prof. univ. dr. Ion Turculeanu a ţinut să precizeze faptul că Baroul Dolj a avut curajul să lanseze această temă în discuţie, păstrându-i titulatura  care apare şi pe site-ul CCBE-ului, dar nu poate să treacă cu vedere situaţia reală a avocatului. Decanul Baroului Dolj spune că, în prezent, în România, situaţia avocatului este una critică şi că nu poate să fie de acord cu informaţia care se vehiculează pe diverse site-uri şi prezentări cum că a crescut activitatea avocatului. „În toată ţara sunt puţine Barouri care s-au încumetat să facă această conferinţă, dar mie mi se pare că dacă nu ne asumăm responsabilitatea, masa noastră rotundă va debuta pe un ton fals şi atunci am fost dispus să lansăm în dezbatere această temă. Evident că avem o supraveghere, o interceptare în masă, dar nu este specifică doar României.  Evident că după septembrie 2001 lucrurile s-au schimbat. Instituţiile cu atribuţiuni în acest domeniu sunt instituţii onorabile, sperăm ca la următoarea dezbatere să avem o prezenţă şi partea acestora, dar îi mulţumim pentru prezenţa de astăzi domnului judecător Cosmin  Dijmărescu, vicepreşedintele Tribunalului Dolj. Salut în mod expres presa. Este evident că există o teamă în a discuta deschis despre interceptările colective. Ele există. Se pune problema: sunt ele utile? Da, uneori sunt utile, altădată eu zic că nu. Când sunt folosite aceste informaţii percepute ca şi interceptare masă. Numai atunci când vizează interesul public sau şi în alte scopuri pe care noi, avocaţii, le ştim. De aceea am avut curajul să provoc această discuţie pe această temă. M-am uitat pe site-ul CCBE şi am observat că toate ţările membre Consiliului Europei, Germania, Franţa Italia, ţările scandinavice, toate au păstrat titulatura impusă de CCBE, iar toate ţările foste comuniste au schimbat titulatura. Vreau să vă spun din start că situaţia avocatului în România este una dramatică. Volumul de muncă a avocaţilor nu putea să crească atât timp cât a crescut volumul de muncă la Instanţe.Încă avem prejudecăţi...".


 

Reglementarea mai strictă a stocării datelor cu caracter personal

 

Intervenţia interesantă şi extrem de bine documentată a prof. univ. dr. Bianca Predescu s-a referit la o problemă ce vizează relaţia dintre dreptul la viaţa privată, pe de o parte, şi exigenţa informaţie şi publicităţii datelor care privesc persoana, mai ales a persoanelor care participă activ la viaţa publică, pe de altă parte. «Ceea ce a pus în discuţie această problemă a fost în primul rând progresul tehnologiei şi progresul informaţiei şi comunicării la distanţă. Evoluţia din ultimii 10 ani în acest domeniu a pus în discuţie, pe de o parte, reglementarea mai strictă a stocării datelor cu caracter personal, iar pe de altă parte, a apărut în ultimii ani o nevoie, aşa cum se observă la nivelul Uniunii Europene, din ce în ce mai relevantă de structurile profesionale, guvernamentale şi neguvernamentale de a aduce o nouă reglementare. O primă breşă în reglementarea de până acum este cea  făcută de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, prin hotărârea dată la 13 mai anul acesta, când în raportul cu un motor de căutate Google, într-o speţă care a fost iniţiată de un cetăţean european spaniol, contra administratorului spaniol al Google,  are un câştig de cauză şi este enunţat pentru prima dată „dreptul la uitare" pe care trebuie să-l respecte administratorii acestor sisteme de difuzare a datelor cu caracter personal», a precizat prof. univ. dr. Bianca Predescu.

 

 

„În ce măsură noi, avocaţii, nu cădem pradă acestei supravegheri?!"

 

Av. Lucian Săuleanu a avut, de asemenea, un discurs aplicat şi a întrebat retoric „în ce măsură noi avocaţii, nu cădem pradă acestei supravegheri?!".  În încercarea de a dat şi un răspuns concret, av. Săuleanu  a plecat cu demonstraţia de la independenţa avocatului, care în opinia sa nu înseamnă altceva decât independenţa justiţiei. „Atâta vreme cât se va recunoaşte că din actul de justiţie, adică din practica judiciară, face parte şi avocatul, atunci se va considera în mod clar că independenţa avocatului este şi măsura independenţei sistemului ca atare şi a justiţiei. Barourile trebuie să vină aşadar să pună problema comunicării avocaţilor în reţelele sociale. S-ar putea constata ca pe lângă volumul mare de interceptări telefonice, o bună parte din aceste informaţii să vină din zona accesării pe Facebook sau pe Twiter. Dacă noi nu încercăm să gestionăm această comunicare ne va aduce un deserviciu nouă, avocaţilor. Pentru că nu trebuie să uităm că postările care se fac de către avocaţi sunt de natură de a încălca obligaţiile esenţiale. Exprimarea unei opinii juridice făcute pe Facebook poate să semene a consultaţie, iar la un moment dat să lase repercusiuni. Intrarea unui dialog este periculos pentru că ar putea fi văzut de un adversar şi ar duce discuţia către o altă zonă...", a mai spus avocatul Săuleanu. Şi avocaţii mai tineri din Baroul Dolj şi-au exprimat dorinţa de a prezenta speţe din activitate lor care s-au pliat pe tema propusă, iar subiectul a rămas în dezbatere, urmând ca pe viitor să aibă loc şi alte mese rotunde de acest gen.

 

Articol CVLpress.ro