Avocati / Revista Baroului Dolj

Dreptul avocaților de utilizare a siglei baroului - Av. Lucian Bernd Săuleanu și Drd. Lucian Nițuleasa

 
Demersul nostru în identificarea posibilității avocaților de a utiliza sigla baroului în care își exercită activitatea este urmarea unei cereri formulate în acest sens și supuse analizei Consiliului Baroului Dolj în ședința din 20 octombrie 2016, care ne-a prilejuit câteva observații.

Statutul profesiei de avocat reglementează regimul utilizării siglei de către avocați în exercitarea profesiei în două prevederi, respectiv:

  • art. 122 alin. 4 - ”Contractul de asistenţă juridică va fi tipărit în formulare tipizate şi înseriate ce vor conţine sigla U.N.B.R., cea a baroului emitent, denu­mirea „Uniunea Naţională a Barourilor din România” şi cea a baroului emitent. Seria va avea o componentă literală comună fiecărui barou şi o componentă cifrică formată din 6 cifre, urmată de menţionarea anului emiterii formularelor. Înserierea este rezervată de către barou fiecărei forme de exercitare a profesiei” ;
  • art. 248 - ”Corespondenţa formei de exercitare a profesiei poate cuprinde: c) sigla formei de exercitare a profesiei, avizată, în prealabil, de consiliul baroului”.

Așadar, în ceea ce privește dreptul avocaților de utilizare a siglei baroului din care fac parte, în legislația specială există o singură prevedere expresă, cea din art. 122 alin. 4 din Statutul profesiei de avocat, care este însă insuficientă pentru a clarifica pe deplin regimul juridic, ținând cont că acest text de lege limitează utilizarea siglei doar în contractele de asistență juridică.

Sub acest aspect ne interesează să stabilim posibilitatea avocaților de a utiliza sigla baroului în corespondență, având în vedere și că cea de-a doua dispoziție normativă, cuprinsă în art. 248 alin. 1 lit. c) din Statut nu este lămuritor, întrucât conferă avocatului dreptul de a utiliza sigla formei de exercitare, avizată, în prealabil, de consiliul baroului, ci nu sigla baroului, iar condiția privind obținerea avizului prealabil al consiliului baroului privește în mod limitativ doar această situație.

Prin urmare, fiind vorba de un însemn al unei organizații profesionale, reglementat de legislația specială a profesiei, apărarea împotriva utilizării siglei baroului fără avizare urmează a se realiza prin raportare la Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și Legea nr. 84/1998 privind înregistrarea mărcilor și indicațiilor geografice.

În primul rând, cu privire la incidența Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor se impune, înainte de toate, pentru stabilirea drepturilor de utilizare, analiza definiției operațiunii de ”reproducere”, așa cum aceasta este oferită de legea specială în art. 14:  prin reproducere, se înțelege realizarea, integrală sau parțială, a uneia ori a mai multor copii ale unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent, prin orice mijloc și sub orice formă, inclusiv realizarea oricărei înregistrări sonore sau audiovizuale a unei opere, precum și stocarea permanentă ori temporară a acesteia cu mijloace electronice. Totodată, fiind vorba de accesul la utilizarea unui însemn profesional, trebuie avută în vedere și noțiunea operațiunii de ”împrumut”, așa cum este aceasta prevăzută la art. 141 din Legea nr. 8/1996 – ”prin împrumut, în sensul prezentei legi, se înțelege punerea la dispoziție spre utilizare, pentru un timp limitat și fără un avantaj economic sau comercial direct ori indirect, a unei opere prin intermediul unei instituții care permite accesul publicului în acest scop”.

Însă, aplicarea Legii nr. 8/1996 nu reprezintă o soluție având în vedere dispozițiile art. 9 lit. c) care stabilesc că nu pot beneficia de protecția legală a dreptului de autor  simbolurile oficiale ale statului, ale autorităţilor publice şi ale organizaţiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul şi medalia.

În al doilea rând, în conformitate cu Legea nr. 84/1998, privind mărcile şi indicaţiile geografice, modificată şi completată prin Legea 66/2010, la O.S.I.M. se pot înregistra ca mărci denumiri însoţite sau nu de un element figurativ.  Indiferent de tipul mărcii (verbală, figurativă sau combinată), procedura de înregistrare este aceeaşi, respectiv pentru a fi înregistrată ca marcă o denumire (sau un slogan), însoţită sau nu de un element figurativ (desen), este necesară completarea unui formular tip (cererea pentru înregistrarea unei Mărci pe cale naţională) şi achitarea taxelor prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 41/1998 republicată, privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora.

După publicarea cererilor în format electronic în maxim 7 zile, O.S.I.M. examinează în fond o cerere de înregistrare marcă în 6 luni de la publicarea acesteia, iar în cazul admiterii înregistrării mărcii, aceasta se va publica în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială - Secţiunea Mărci, în format electronic şi se înscrie în Registrul Mărcilor, urmând să se elibereze certificatul de înregistrare. Protecţia prin marcă se referă la protecţia asupra denumirii înregistrate, nu asupra serviciilor sau produselor oferite, marca fiind un semn susceptibil de reprezentare grafică servind la deosebirea produselor/serviciilor identice sau similare care aparţin unei persoane fizice/juridice de cele aparţinând altor persoane. Înregistrarea mărcii conferă titularului un drept exclusiv asupra mărcii pentru produsele și/sau serviciile pentru care s-a efectuat înregistrarea, pe un termen de 10 ani de la data constituirii depozitului. Înregistrarea aduce cu sine interdicția , pentru terți, de a depune sau de a utiliza, fără autorizație, indiferent sub ce formă, marca sau unul din elementele sale caracteristice, pentru aceleași produse sau servicii.

Raportat la subiectul analizei noastre trebuie menționat că drepturile asupra unei mărci pot fi transmise prin cesiune sau licenţă, oricând în cursul duratei de protecţie a mărcii, prin cesiune înțelegându-se transmiterea drepturilor asupra mărcii, iar prin licenţă autorizarea terților să folosească marca pe întreg teritoriul României sau pe o parte a acestuia, pentru toate sau numai pentru o parte dintre produsele ori serviciile pentru care marca a fost înregistrată.

Cu toate acestea, Legea nr. 84/1998 reglementează și marca colectivă, astfel că ne întrebăm în ce măsură sigla baroului  este o ”marcă colectivă” așa cum o definește art. 3 lit. e) ca fiind marca destinată a servi la deosebirea produselor sau a serviciilor membrilor unei asociații de produsele sau serviciile aparținând altor persoane. Având în vedere că baroul este o persoană juridică de interes public constituit din toți avocații înscirși în taboul avocaților, putem aprecia că răspunsul este unul afirmativ printr-o interpretare extensivă a art. 50, care stabilește că asociațiile de fabricanți, de producatori, de comercianti, de prestatori de servicii pot solicita la O.S.I.M. înregistrarea de mărci colective. Solicitantul unei mărci colective depune un regulament de folosire a acesteia, în care sunt menționate persoanele autorizate sa folosească marca colectivă, condițiile care trebuie îndeplinite pentru a deveni membru al asociației, condițiile de folosire a mărcii, motivele pentru care această utilizare poate fi interzisă unui membru al asociației, precum și sancțiunile care pot fi aplicate de asociație. 

În lipsa unor dispoziții exprese în legislația noastră specială, apreciem ca fiind utilă prezentarea dreptului avocaților de utilizare a siglei baroului în sistemul de drept francez.

În acest sens, relevante sunt dispozițiile art. 10.4. din Decizia din 12 iulie 2007 privind regulamentul interior national (RIN) al profesiei de avocat[1], precum și cele prevăzute de art. 10.4.2. din Decizia din 20 mai 2010 privind reforma regulamentului interior național (RIN) al profesiei de avocat[2].

Potrivit art. 10.4, în ceea ce privesc documentele care emană de la un avocat, acestea pot purta, pe lângă mențiunile autorizate de lege, și sigla cabinetului de avocat și a baroului de apartenență, însă, în acest ultim caz, numai cu acordul baroului al cărui semn distinctiv  urmează a fi utilizat.

Ulterior deciziei din 12 iulie 2007, legiuitorul francez modifică dreptul de utilizare a siglei baroului, prevăzând, potrivit art. 10.4.2. din Decizia din 20 mai 2010, ca toate documentele destinate corespondenței și care emană de la un avocat aflat în exercitarea profesiei, să poată purta mențiunea siglei baroului de apartenență însă, de această dată, sub rezerva avizului decanului Baroului.

Din cele prezentate rezultă dificultatea în identificarea unei soluții pentru protecția însemnelor profesiei prin raportare la legislația specială a mărcilor, astfel că apreciem utilă crearea unui cadru în legislația profesiei de avocat, adecvat protecției semnelor distinctive ale profesiei; de menționat că în Anexa XXVII la Statutul profesiei de avocat este prezentat modelul insignei de avocat, alte însemne nefiind reglementate. Apreciem că de lege lata nu există argumente pentru a refuza folosirea de către avocați a siglei baroului pe al cărui tablou sunt înscriși, motiv pentru care o cerere expresă în acest sens adresată consiliului baroului trebuie admisă, soluție de altfel apreciată ca fiind legală și de către Consiliul Baroului Dolj, care a aprobat utilizarea siglei Baroului Dolj în corespondența și celelalte înscrisuri ale formelor de exercitare a profesiei.

           

[1] Le papier à lettres peut mentionner :
- le numéro de télex, l'adresse électronique ;
- (…);
- la mention du logo du cabinet, de la profession et, sous réserve de l'accord de l'ordre, du logo du barreau d'appartenance;

[2] Tout document destiné à la seule correspondance de l'avocat peut également faire mention :
   (… );
« ― du logo du cabinet, de celui de la profession et, sous réserve de l'accord du bâtonnier, de celui du barreau d'appartenance;