Sâmbătă, 22 octombrie 2011, a avut loc la Craiova, în Sala Mare a Prefecturii, conferinţa „Noul Cod Civil", organizată de Baroul Dolj în colaborare cu Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu" al Academiei Române. Prof. univ. dr. Ion Turculeanu, decanul Baroului Dolj, a deschis dezbaterile spunând că scopul conferinţei a fost de a atrage atenţia că ceva s-a schimbat într-adevăr, că instituţii pe care le învăţasem şi le ştiam a fi într-un fel, acum s-au schimbat şi prezintă elemente de noutate. Este un prilej de a veni în sprijinul avocaţilor care din cauza programului încărcat, poate că nu au apucat încă să facă  o analiză asupra articolelor noului cod.

Datorita bunei colaborări care se manifestă între Baroul Dolj şi instanţele din judeţ, la conferinţă au fost prezenţi şi magistraţi, fiind invitate să ia cuvântul Jud. Rodica Dobrin, preşedinte al Judecătoriei Craiova şi Jud. Adina Ghiţă, vicepreşedinte al Tribunalului Dolj. Ambele şi-au exprimat mulţumirea că astfel de evenimente există şi că o dezbatere comună pentru magistraţi şi avocaţi este necesară spre a ajunge la o aplicare corectă a noilor norme. S-a precizat că este necesară această apropiere între cele două categorii profesionale deoarece Codul civil este la fel de nou pentru toţi şi este necesar ca fiecare să îi ajute pe ceilalţi să facă aplicarea mai corectă.

Rând pe rând, şi-au exprimat opinia asupra subiectelor aduse în discuţie, mai multe personalităţi ale vieţii juridice din România.

Prof. univ. dr. Mircea Duţu (Directorul Institutul de Cercetări Juridice Acad. Andrei Rădulescu; Avocat Baroul Bucureşti) a prezentat o istorie a codificării în România, spre a atrage atenţia asupra necesităţii unei schimbări: "Recodificarea era necesară. Soluţia de a se adopta un cod civil cu o concepţie monistă pare a fi cea mai indicată. Codificarea românească în ultimii ani se înscrie în spiritul codificărilor de după 1990".

Av. dr. Gheorghe Buta (Cercetător Principal I - Institutul De Cercetări Juridice Acad. Andrei Rădulescu; Avocat Baroul Bucureşti) a vorbit despre dreptul comun şi legile speciale în raport cu noul cod: „Este în lucru un prim volum în care cercetătorii institutului vor aborda în mod sistematic Cartea I şi Cartea a II-a a noului cod. Cel puţin în unele studii se va evidenţia identitatea dintre dispoziţiile din codurile care au fost surse de inspiraţie şi noul cod românesc. Au fost surse de inspiraţie pentru acest nou cod: Codul civil Carol al II-lea, Codul civil francez, Codul civil italian, Codul civil elveţian, Codul civil spaniol, Codul civil german, Codul civil brazilian. Fiind inspirată mai ales după Codul provinciei Quebec, reglementarea nou intrată în vigoare, reprezintă în mod clar un pas înainte realizând legătura între dreptul continental şi sistemul de common-law. În toate modelele folosite ca surse de inspiraţie nu se realizează decât aşezarea într-un singur corp de lege a unor dispoziţii eterogene - de drept civil pur şi de drept comercial. Este de aşteptat ca şi în urma intrării în vigoare a noului Cod civil să apară decalaje între dispoziţiile de drept civil şi drept comercial".

Prof. univ. dr. Marilena Uliescu (Cercetător Principal I - Institutul De Cercetări Juridice Acad. Andrei Rădulescu; Institutul Naţional al Magistraturii) s-a referit la problema dreptului de proprietate: „Este pentru prima dată când noţiunea de bună-credinţă este reglementată. De asemenea, pentru prima dată în legislaţia civilă este reglementat abuzul de drept. În partea generală mai apare şi vinovăţia, care invariabil conduce cu gândul spre o concepţie de drept penal. Cred că ar trebui dată de-o parte această formulare de vinovăţie în civil. Legat de dreptul de proprietate, acesta nu are modificări serioase în ceea ce priveşte conţinutul său juridic, ceea ce este de apreciat. Ceea ce este criticabil este că apar nişte limitări juridice ale dreptului de proprietate, în sensul că din dezmembrămintele dreptului de proprietate, dispar complet de la servitute, servituţile legale şi naturale, rămânând doar servitutea convenţională. În schimb, superficia este reglementată in acest nou cod, lucru de asemenea de apreciat".

Jud. dr. Cristiana Crăciunescu (Cercetător ştiinţific asociat - Institutul De Cercetări Juridice Acad. Andrei Rădulescu) a prezentat care sunt modificările asupra regimului matrimonial şi legătura acestora cu viitoarele convenţii matrimoniale:  „Ceea ce este important este că în sfârşit s-a ajuns la o modernizare a dreptului familiei, prin faptul că, în sfârşit, soţii au posibilitatea de a-şi organiza aşa cum doresc raporturile patrimoniale dintre ei. Acest lucru este posibil în urma alegerii prin convenţie a regimului matrimonial. Dintre regimurile convenţionale, în noul cod civil sunt reglementate regimul separaţiei de bunuri, în care nu există decât bunuri proprii ale soţilor iar dacă un bun este cumpărat de ambii soţi, atunci bunul va fi deţinut de aceştia în coproprietate comună pe cote-părţi şi regimul comunităţii convenţionale, care în definitiv este construit pe scheletul regimului comunităţii legale. De asemenea, se poate adopta un al treilea regim, care este reglementat extrem de lacunar, cel al participării la achiziţii. În cadrul acestuia nu există decât două mase de bunuri, proprii ale soţului şi proprii ale soţiei iar în plus la lichidarea masei de bunuri se încearcă o situaţie de echitate şi a soţului care poate s-a dedicat mai mult creşterii familiei decât procurării de bunuri".

Conf. univ. dr. Oana Ghiţă (Universitatea din Craiova; Avocat Baroul Dolj) a continuat prezentarea asupra dreptului familiei cu opinii în legătură cu încheierea convenţiilor matrimoniale: „Dispoziţiile referitoare la raporturile de familie sunt excepţie de la principiul neretroactivităţii legii. Chiar şi pentru căsătoriile încheiate înainte de intrarea în vigoare a noului cod este posibilă alegerea unuia dintre noile regimuri matrimoniale, convenţia privind regimul putând fi încheiată şi în timpul căsătoriei. Referitor la regimul separaţiei de bunuri, acesta nu se bucură de oportunitate într-o societate aşa cum este a noastră în acest moment, el poate duce la disensiuni în viaţa de familie, fiind mai indicat în situaţiile în care diferenţele de patrimoniu dintre soţi sunt foarte mari".

Prof. univ. dr. Ion Turculeanu (Universitatea din Craiova, Decanul Baroului Dolj) a abordat problema succesiunilor în lumina noii reglementări: „Pentru a se realiza modificările în materia succesorală în Codul civil nu era nevoie ca acestea să se facă prin adoptarea unui nou cod, deoarece nu sunt de natură să schimbe fundamental această instituţie. Chiar şi ca aspect, dacă avem în vedere formularea textelor, vechiul cod era unul maiestuos, pe când în noul cod, se poate observa printr-o lectură obiectivă că unele exprimări sunt in mod clar nişte simple traduceri ale textelor conţinute în sursele de inspiraţie, termenii uzitaţi neavând nicio legătură cu limba noastră contemporană. Deşi unele modificări sunt binevenite şi răspund unor cerinţe ale momentului, acestea nu erau de natură a duce la o schimbare totală a codificării, care, fiind făcută într-un mod destul de brusc, a dus la apariţia unor neclarităţi şi chiar a unor soluţii contrare spiritului dreptului nostru".

Lect. univ. dr. Cătălin Băncioi (Universitatea din Craiova; Avocat Baroul Dolj) a continuat prezentarea asupra succesiunilor prin expunerea elementelor de noutate: „O instituţie în care a suferit numeroase modificări este nedemnitatea. În noua reglementare aceasta este de două feluri, de drept şi judiciară. Se introduc noi cazuri în care persoanele devin nedemne de a moşteni, cum ar fi cazul în care se distruge testamentul defunctului. Deşi în această materie majoritatea modificărilor sunt binevenite, în prezent, succesorul nedemnului poate veni la moştenirea defunctului prin reprezentare, lucru ce ni se pare inexplicabil".

Conf. univ. dr. Lucian Săuleanu (Universitatea din Craiova; Avocat Baroul Dolj) s-a referit la regimul juridic al contractelor încheiate de profesionişti sub imperiul noului cod civil: "Tendinţa pare a fi de comercializare a dreptului civil prin invadarea domeniului dreptului civil de către o serie de instituţii specifice dreptului comercial, de la contracte bancare până la dispoziţii referitoare la titlurile de credit. În legătură cu reglementarea abuzului de drept, acesta prezintă o mare deficienţă în sensul că legiuitorul nu a precizat măsurile pe care le poate dispune instanţa, iar pe de altă parte când ne vom afla într-o astfel de situaţie va trebui să apelăm la regulile generale de la răspunderea civilă delictuală, ceea ce în unele cazuri constituie un neajuns întrucât exercitarea abuzivă a unor drepturi nu creează un prejudiciu. În acest context s-ar impune în cazul abuzului de drept să considerăm că reprezintă un caz distinct de răspundere civilă".

Lucrările conferinţei au fost apreciate ca utile şi necesare de auditoriul format în majoritate din avocaţi ai Baroului Dolj, dar şi din avocaţi ai altor barouri  (Olt, Mehedinţi, Gorj, Teleorman, Argeş, Sibiu, Constanţa, Alba, etc.), care au participat la lucrările conferinţei. La final, Decanul Baroului Dolj, prof. univ. dr. Ion Turculeanu a formulat concluziile întâlnirii şi a închis dezbaterile lansând o invitaţie spre noi conferinţe care să fie specializate pe câte o instituţie sau un fragment de reglementare dintre cele din Noul Cod Civil, spre o mai bună aprofundare şi pentru a se înregistra un progres profesional.