ICCJ. Competența instanței în cazul litigiilor referitoare la clauzele abuzive dintre bănci și consumatori

 

Înalta Curţie de Casaţie şi Justiţie a apreciat că prin modalitatea de formulare a petitului cererii de chemare în judecată, respectiv a finalităţii urmărite de reclamant ca urmare a anulării clauzelor abuzive pe mecanismul Legii nr. 193/2000, în sensul derulării în continuare a contractului cu un cuantum al dobânzii nemajorat se imprimă acţiunii un caracter patrimonial, calificare dată astfel acţiunii şi prin prisma considerentelor reţinute în Decizia nr. 32/2008 în interesul legii a ICCJ, conform căreia în vederea determinării competenţei materiale de soluţionare în primă instanţă şi în căile de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile şi comerciale având ca obiect constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial, constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent dacă este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situaţiei anterioare, precum şi faptul că, pentru determinarea competenţei materiale după valoare, şi implicit, a căilor de atac, se va avea în vedere natura dreptului care fundamentează acţiunea, particularizând-o şi transferându-i din caracterele sale. (Decizia nr. 3175 din 18 octombrie 2011 pronunţată în recurs de Secţia a II- a Civilă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect înlăturarea clauzelor abuzive dintr-un contract de credit)

În consecinţă, Înalta Curte a admis recursul, reţinând caracterul comercial şi patrimonial al acţiunii şi a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei.

 

Juridice.ro