Juridice.ro - Ion Turculeanu în dialog cu Andrei Săvescu despre preocupările unui decan și bucuriile unui avocat

Interviu publicat pe Juridice.ro în data de 23.02.2012

Coordonator Secțiune Interviuri Juridice.ro: Alina Matei

 

 

Andrei Savescu: Multumim Domnule Profesor ca ati acceptat sa raspundeti catorva intrebari pentru JURIDICE.ro. Sunteti fondatorul societatii de avocati care va poarta numele, TURCULEANU SI ASOCIATII. Cum a evoluat firma de-a lungul timpului? Care a fost cel mai bun an?


Ion Turculeanu: Suntem printre casele de avocatură cu cea mai mare vechime și suntem privilegiați să ne bucurăm de încrederea și respectul clienților noștri. Scopul nostru este să oferim clienților servicii juridice excelente prin abordarea problemelor juridice în mod strategic și creativ.

Acest lucru a fost posibil datorită stabilității firmei pe care m-am străduit să o asigur cunoscând și faptul că apartenența la o firmă mare de avocați creează notorietate iar notorietatea poate conduce uneori la concluzia că poți face și singur ceea ce ai făcut în echipă. Pe de altă parte, sunt greu de convins colegi de-ai noștri de avantajele muncii în echipă, câtă vreme până acum câtva timp profesia a fost una prin excelență individuală, excluzând orice perspectivă antreprenorială pe care o are astăzi.

Îmi place să cred că toți anii au fost la fel de buni pentru că am reușit să evoluăm în permanență. Consider că succesul este dat de calitatea serviciilor oferite iar calitatea este asigurată prin modul în care avocații din firmă reușesc să lucreze împreună ca o echipă.

 

Andrei Savescu: Ce calitati trebuie sa aiba avocatii pentru a se alatura echipei pe care o coordonati? Pe cei cu pasiune, experienta, sau "sangele proaspat", adica avocatii stagiari... Pe care ii preferati?


Ion Turculeanu: Întotdeauna am preferat să lucrez cu avocații care au venit în firmă cu "mintea deschisă", indiferent de experiența pe care au la un moment dat. Cu alte cuvinte, apreciez în primul rând potențialul unui avocat de a deveni un avocat valoros. Fără îndoială că orice echipă are nevoie și de lideri, așa că experiența unor avocați din firmă este un catalizator și poate fi o garanție pentru asigurarea succesului. Sigur că ideal ar fi ca un avocat să fie pasionat, să aibă experiență și să fie și tânăr. Este adevărat că am căutat să-i găsesc pe cei cu asemenea calități, însă din păcate nu i-am găsit pentru că pasiunea presupune tinerețe iar înțelepciunea presupune experiență. Dintre cele trei calități pe care le-ați enumerat dumneavoastră aș alege însă pasiunea, în ciuda faptului că pasiunile sunt trecătoare!

 

Andrei Savescu: Cat de des mergeti in instanta, inclusiv la Inalta Curte?


Ion Turculeanu: Merg în instanță cât de des pot. Este important ca un coordonator al unei firme de avocatură să nu piardă legătura cu realitatea prin exacerbarea gândirii corporatiste orientate pe obiective, grafice și termene limită. În același timp și reciproca este valabilă, așa că trebuie găsit echilibrul optim în funcție de nevoile firmei.

Nu-i mai puțin adevărat că după alegerea ca decan în 2007 a trebuit să îmi dedic foarte mult timp Baroului Dolj. Barourile ca formă de organizare a profesiei de avocat nu mai pot fi conduse ca atunci când aveau 20-30 de membri și se aflau sub tutela Ministerului Justiției. Baroul Dolj are astăzi peste 1000 de avocați și activitatea managerială presupune mai mult decât trecerea din când în când pe la sediul baroului, așa încât am încercat să mențin un echilibru între a fi prezent în sălile de judecată cu o eficiență cât mai mare, dar în același timp în a conduce destinele Baroului Dolj dovedind că se poate și altfel. Situația Baroului Dolj dovedește că am apreciat corect și efortul nu a fost inutil.

 

Andrei Savescu: Sunteti decan al Baroului Dolj, ales pentru un al doilea mandat. Activitatea acestui Barou este foarte vizibila. Ordinea de zi a sedintelor Consiliului este facuta publica. Pagina de internet este zilnic alimentata. Este o foarte mare transparenta. De ce credeti ca exemplul dumneavoastra nu este urmat si de alte barouri? Am constatat ca Baroul Buzau a inceput sa faca publice procesele verbale ale sedintelor de Consiliu.

 

Ion Turculeanu: Nu pot face decât aprecieri referitoare la activitatea Baroului Dolj care a avut un an bun în 2011. Pentru prima dată în istoria baroului de 147 de ani, Tabloul Avocaților (cu drept de exercitare și suspendați) a depășit numărul de 1000 de avocați. După 16 ani de când ne-am mutat în sediul actual, am reușit să intrăm în normalitate și să îl renovăm la cel mai înalt nivel profesional și cu maxim de eficiență. Site-ul nostru a înregistrat la sfârșitul anului 2011 peste 100.000 de vizite și 2800 de știri, anunțuri și articole publicate, fiind un model de bune practici pentru alte barouri. Organizarea baroului ține pasul cu tehnologia, activitatea noastră fiind complet informatizată - 500 de avocați au primit cardul de identitate pentru avocați, 300 de avocați de oficii au statistici în timp real pe site-ul Baroului Dolj, secțiunea "contul avocatului". După câțiva ani de pregătire am consemnat faptul că avocații din barou și-au dezvoltat o nevoie de planificare strategică, în sensul de a-și programa încă de la început de an participarea la cursuri, conferințe, baluri și alte evenimente profesionale. Spre exemplu, la conferința "Noul Cod Civil" de la sfârșitul anului 2011 au fost în sală peste 300 de participanți, mai mulți decât numărul de scaune. De asemenea, Baroul Dolj susține activitatea Centrului Teritorial Craiova al I.N.P.P.A. care a organizat 574 de evenimente de pregătire profesională pentru 3066 de avocați din cele 7 barouri afiliate. Pe scurt, anul trecut a fost un an bun pentru că am învățat să transformăm cotidianul în tradiție. În ce privește exemplul baroului nostru, cred că este și greu de urmat și de ținut pasul, însă un motiv cred că îl constituie și legislația care în opinia mea este depășită în privința rolului și competențelor organelor de conducere ale profesiei. Ca să ajungem să fim ceea ce suntem astăzi a trebuit să punem pasiune, să fim o echipă în ciuda faptului că unde sunt doi avocați sunt trei opinii, să ne sacrificăm și să dorim să fim întotdeauna cei mai buni.

 

Andrei Savescu: In calitate de profesor universitar, care este parerea dumneavoastra despre suflul studentilor la drept, despre scolile de drept din Romania?


Ion Turculeanu: Facultățile de drept reprezintă o componentă necesară și esențială în mecanismul de a cărui bună funcționare depinde asigurarea statului de drept. Suntem prinși cu toții în vârtejul globalizării și cea mai sigură soluție este dialogul. Permanența dialogului este o condiție sine qua non a creșterii continue a prestigiului și calității în sistemul profesiilor juridice. Nu pot însă să nu observ numărul mare al facultăților de drept și numărul mare al absolvenților acestor facultăți dar și numărul mic al celor care sunt absorbiți de profesiile juridice în fiecare an. Lucrul acesta îl știu și studenții și este firesc ca "suflul" despre care vorbiți dumneavoastră să fie afectat. Dacă mai adaug aici și lipsa de comunicare și de colaborare la nivel instituțional între facultățile de drept și barouri putem să avem o imagine cât mai fidelă a stării de spirit a studentului în drept.

 

Andrei Savescu: Vrem sa va intrebam despre pregatirea profesionala a avocatilor. Este formala, este profunda, este de nevoie, este pentru acumularea punctelor?


Ion Turculeanu: Pregătirea profesională a avocaților, ca în orice alte profesii - și nu numai în cele juridice - este imperativă. Pe lângă faptul că eu o consider chiar o obligație ce ține de deontologia profesională, în scopul asigurării unor servicii juridice de cea mai înaltă calitate, să nu uităm că avocații își desfășoară activitatea într-un mediu concurențial, în care, dacă nu ești în permanență conectat la schimbările dinamice ale legislației, ești eliminat. Schimbarea unor legi esențiale cum sunt codurile civil și penal și codurile de procedură civilă și penală, apariția unor reglementări noi pe care generațiile mai vechi nu le-au studiat în timpul facultății, calitatea de țară membră a U.E. și aplicarea dreptului comunitar vor duce în mod inevitabil la o specializare necesară atât profesionistului dar și clientului. Ori această specializare se poate dobândi și prin pregătirea profesională continuă. Din nefericire, deși există organizații internaționale ale avocaților la care uniunea și câteva barouri sunt afiliate, puțini avocați participă la simpozioane organizate sub egida acestor foruri internaționale precum U.I.A. sau I.B.A. La nivel de Baroul Dolj am ststuat printr-o hotărâre de consiliu că avocații care doresc să participe vor fi sprijiniți material de barou. Experiența celor care au participat a dovedit încă o dată că am avut dreptate și că în contextul globalizării, participarea este una din căile prin care se poate ajunge la specializarea de care vorbeam mai devreme. Deși a fost primită cu reticență la începuturile ei, ideea pregătirii profesionale continue este astăzi o realitate și dacă ea se desfășoară astăzi este și meritul Centrului Teritorial Craiova al I.N.P.P.A., primul centru înființat la nivel național. Din colaborarea Centrului Teritorial Craiova al I.N.P.P.A. cu barourile din raza lui, Argeș, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Teleorman și Vâlcea, au rezultat conferințe și simpozioane de înaltă ținută științifică și intelectuală, unele dintre ele devenite tradiționale, care au schimbat optica corpului profesional vis-a-vis de pregătirea profesională continuă.

 

Andrei Savescu: In cursul anului trecut, Baroul Dolj a luat atitudine si a protestat la Judecatoria Craiova. Unul dintre motive a fost existenta afiselor ofensatoare la adresa avocatilor postate la intrarile in cladirea Judecatoriei si in interiorul acesteia. Protestul a fost dezamorsat. Care sunt raporturile avocatilor cu judecatorii la Craiova? Cum le-ati caracteriza?

 

Ion Turculeanu: A fost greu să schimbăm mentalități care s-au perpetuat la nivel instituțional, deși am putea spune că schimbarea din 1990 ar fi trebuit să ne determine și modul de gândire. Din păcate, unele mentalități se schimbă mai greu și uneori nu de bună voie. În momentul de față, raporturile avocaților din Baroul Dolj cu toate instanțele de pe raza Curții de Apel Craiova sunt foarte bune, bazate pe comunicare constantă la nivelul de conducere al tuturor instituțiilor și pe respect reciproc. Trimestrial, are loc o întâlnire a reprezentanților organelor de conducere ale Baroului Dolj și instanțelor de judecată, ocazie cu care problemele semnalate de părți în îndeplinirea actului de justiție își găsesc soluții realiste și raționale, efect al unui dialog real și permanent și al unei anumite înțelepciuni manifestate de către participanți. Ministrul Justiției a făcut poate pentru prima dată la noi referire la o altă modalitate de selecție a magistraților în discursul pe care l-a susținut la conferinţa „Noutăţile introduse prin Codul Civil. Impactul asupra mediului de afaceri", organizată de Ţuca Zbârcea şi Asociaţii în octombrie 2011. Citez: "Să nu uităm faptul că în statele de drept anglo-saxon nu poţi fi magistrat fără să ai în carieră ani buni de practică în profesiile juridice. Sunt state în care judecătorii se recrutează numai dintre cei mai buni avocaţi! În felul acesta se garantează din start că judecătorul are deja un patrimoniu individual care îi dă linişte, se bucură de respectul lumii juridice şi al societăţii, şi are mai multă grijă pentru a nu-şi periclita un renume şi o carieră deja împlinite. Poate că în viitor ar trebui să începem să studiem atent legea şi practica acestor state în materie de organizare a magistraturii şi a profesiilor juridice." Ar fi o soluție? Eu cred că da.

 

Andrei Savescu: Si o ultima intrebare. Care sunt bucuriile unui avocat?


Ion Turculeanu: Sunt multe și suficient de intense pentru a renunța seara la profesie și a reîncepe activitatea dimineața cu aceeași pasiune. Parafrazându-l pe poet, aș putea spune, "că muncesc, iubesc, am curaj și mă tem". Și asta pentru că există o profesie minunată, tot atât de veche ca și magistratura, tot atât de nobilă ca și virtutea, tot atât de necesară ca și justiția, care se numește AVOCATURA!

 

Andrei Savescu: Va multumim.


Ion TurculeanuȘi eu vă mulțumesc.