UNIUNEA NAŢIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA

CONGRESUL AVOCAŢILOR - COSTINEŞTI - 21 IUNIE 2008

HOTĂRÂREA NR. 16

CU PRIVIRE LA MODUL DE INTERPRETARE A DISPOZIŢIILOR

ART. 211 AL STATUTULUI PROFESIEI DE AVOCAT

1. Potrivit art. 35 al Legii nr. 51/1995 modificat prin art. I pct. 33 din Legea nr. 255/2004 formele de exercitare a profesiei de avocat (definite în art. 169 al Statutului profesiei de avocat) au dreptul la „sedii secundare în alt barou din ţară sau din străinătate unde sunt luaţi în evidenţă".

1. În dezvoltarea şi explicarea susnumitului articol, a fost redactat art. 211 al Statutului profesiei de avocat care reia teza legală în cuprinsul alin. (1).

            Interpretarea art. 211 din Statutul profesiei se face din perspectiva drepturilor avocatului prin urmare, restrângerea exercitării acestora prin restrângerea cererii ori desfiinţarea deciziei trebuie să fie excepţia şi să fie temeinic motivată.

            Deopotrivă, interpretarea art. 211 se face din perspectiva îndatoririlor avocatului ceea ce implică (pentru formele de exercitare a profesiei de avocat) şi respectarea regulilor deontologice ale baroului - gazdă.

În cuprinsul alineatului 2 sunt menţionate condiţiile necesare a fi îndeplinite pentru deschiderea unui sediu secundar, după cum urmează:

•a)     solicitarea formei de exercitare a profesiei de avocat prin cerere adresată consiliului baroului în circumscripţia căruia se doreşte deschiderea sediului secundar;

•b)     indicarea adresei sediului secundar;

•c)     indicarea motivului deschiderii sediului secundar;

•d)     indicarea avocaţilor care îşi vor desfăşura activitatea la sediul secundar şi vechimea lor în profesie;

            Decizia de aprobare a cererii se comunică baroului de la sediul principal (şi bineînţeles petentei, deşi textul nu o precizează expres) iar decizia prin care cererea este  respinsă poate fi atacată la Consiliul UNBR.

            Ulterior aprobării cererii, se va achita taxa de înscriere stabilită de UNBR şi contribuţia avocaţilor la bugetul baroului pe raza căruia funcţionează sediul secundar.

1. Distingem prin urmare, două categorii de obligaţii care se nasc, la momente distincte, în sarcina avocaţilor care reprezintă forma de exercitare a profesiei care solicită înfiinţarea unui sediu secundar.

a) obligaţii care se nasc şi urmează a fi aduse la îndeplinire anterior încuviinţării cererii

- dovedirea existenţei formei de exercitare a profesiei  care solicită deschiderea sediului secundar;

- existenţa unui sediu (viitorul sediu secundar) care să îndeplinească condiţiile generale ale legii precum şi explicarea motivelor care au determinat acest demers (respectiv să facă dovada desfăşurării unei activităţi efective la sediul principal);

- indicarea avocaţilor care îşi vor desfăşura activitatea în noul sediu secundar şi precizarea vechimii lor în profesie;

            Consecinţa neîndeplinirii cumulativ a acestor obligaţii este respingerea cererii cu motivarea considerentelor care au determinat măsura. Astfel, se poate constata că sediul propus nu îndeplineşte condiţiile legale sau că avocaţii care îşi vor desfăşura activitatea nu au vechimea necesară în profesie etc.

            În situaţia în care, condiţiile cerute de art. 211 din Statutul profesie de avocat nu sunt îndeplinite iar consiliul baroului, din eroare, a apreciat că au fost îndeplinite, şi a emis decizia de aprobare a cererii de înfiinţare a sediului secundar, această decizie poate fi desfiinţată în condiţiile legii.

b) obligaţii care se nasc ulterior (ca şi consecinţă a) emiterii deciziei de înfiinţare a sediului secundar conform art. 42 din Legea nr. 51/1995 şi art. 222 din Statutul profesiei de avocat:

- achitarea taxei de înscriere în barou;

- achitarea contribuţiei la bugetul baroului conform art. 42 din Legea nr. 51/1995 şi art. 222 din Statutul profesiei de avocat;

            Neîndeplinirea acestor obligaţii nu afectează valabilitatea deciziei de aprobare a cererii de înfiinţare a sediului secundar, dar pot atrage consecinţe de ordin disciplinar pentru avocaţii  respectivi, în condiţiile art. 252 din Statutul profesiei de avocat.

            De asemenea, încălcarea acestor obligaţii, poate, după caz, conduce şi la emiterea unei decizii prin care, să se dispună încetarea funcţionării sediului secundar (o astfel de decizie poate fi şi o consecinţă a încetării existenţei formei de exercitare a profesiei).

1. Distingem, prin urmare că, referitor la existenţa unui sediu secundar încuviinţat prin decizie a consiliului baroului, pot interveni următoarele situaţii legale:

•a)     revocarea deciziei de încuviinţare a deschiderii sediului secundar, în situaţia în care, condiţiile legale cerute a fi îndeplinite cumulativ la momentul emiterii deciziei nu erau îndeplinite;

•b)     emiterea unei noi decizii, prin care încetează existenţa sediului secundar, pentru considerente ce au intervenit ulterior emiterii  deciziei de încuviinţare.

pentru Prezidiul Congresului

P R E Ş E D I N T E  U.N.B.R. ,

Av. dr. Gheorghe FLOREA