PUNCT DE VEDERE AL BAROULUI DOLJ
CU PRIVIRE LA ULTIMA FORMĂ COMUNICATĂ DE
UNIUNEA NAȚIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA
A PROIECTULUI-PROTOCOL PRIVIND STABILIREA ONORARIILOR CUVENITE AVOCAȚILOR PENTRU FURNIZAREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ JUDICIARĂ ÎN MATERIE PENALĂ, ÎN MATERIE CIVILĂ ȘI COOPERARE JUDICIARĂ INTERNAȚIONALĂ ÎN MATERIE PENALĂ

Prezentul punct de vedere exprimat de Baroul Dolj are la bază opiniile comunicate de responsabilii și referenții din cadrul Serviciului de Asistență Judiciară (S.A.J.) cu privire la acest Proiect.

1. Cea mai importantă critică vizează nivelul onorariilor, fiind derizorii și fără legătură cu volumul de muncă, timpul alocat și pregătirea profesională a avocaților și nici cu nevoile avocaților care prestează activitate în cadrul S.A.J. .
La stabilirea acestor onorarii nu s-au avut în vedere impozitele și contribuțiile avocaților, nici cheltuielile pe care un avocat le face în desfășurarea activității sale. Totodată, este de observat că stabilirea nivelului onorariilor nu este în concordanță cu evoluția venitului minim brut garantat la plată la nivel de țară (salariul minim a crescut din anul 2008 de la 500 lei la 975 lei începând cu ianuarie 2015 și care din iulie 2015 va fi de 1.050 lei), nici cu creșterea nivelului taxelor de timbru, care, pe de o parte, a avut un efect pozitiv, în sensul creșterii veniturilor la bugetul de stat, dar, pe de altă parte, a influențat negativ volumul activității avocaților.
Raportarea la indicele prețului de consum comunicat de Ministerul Finanțelor Publice pentru creșterea onorariilor, conform Proiectului, nu este obiectivă, întrucât trebuie să se țină cont și de criteriile și creșterile menționate, dar și de faptul că onorariul este echivalentul activității prestate de liber profesioniști, cărora trebuie să li se asigure un minim de motivare financiară, căci numai astfel se va putea realiza o asistență juridică de calitate. Pe de altă parte, actualizarea cu indicele de inflație este o actualizare mecanică care nu ține cont de modificările survenite în viața juridică a ultimilor 8 ani. Una este să se actualizeze prețul la un produs și cu totul altceva este ajustarea în acord cu realitățile a onorariului avocaților în condițiile creșterii complexității activităților juridice în general. Majorarea cu indicele de inflație este una formală, iar nu una reală.
De asemenea, în stabilirea cuantumului acestor onorarii trebuie să se țină cont și de realitățile actuale, în special intrarea în vigoare a Codului penal si a Codului de procedură penală în 2014 a condus la scăderea numărul cauzelor în care asistența juridică este obligatorie, că mare parte din avocații care sunt înscriși la S.A.J. sunt tineri cărora trebuie în acest fel să li se asigure un nivel decent de trai în concordanță cu pregătirea și poziția lor socială.

2. Să se prevadă expres că avocatul din oficiu care s-a prezentat la solicitarea instanței la primul termen de judecată și i-a încetat mandatul ca urmare a prezentării avocatului ales să primească un onorariu de 50 % din cel stabilit inițial pentru cauza respectivă. O astfel de dispoziție în protocol este de natură să acopere acele situații în care instanțele după înregistrarea cauzelor penale pe rolul acestora emit adrese către barou chiar dacă la urmărirea penală, respectiv la fond, au fost apărători aleși, pentru a preveni lipsa de apărare la primul termen, însă deplasarea la solicitarea instanței a avocatului din oficiu nu poate să rămână neremunerată.

3. De asemenea, se impune identificarea unei soluții pentru cazurile în care instanțele, pentru a preveni lipsa de apărare pe parcursul cercetării judecătorești, pun în vedere apărătorului din oficiu să se prezinte și la următoarele termene, chiar dacă inculpații sau părțile vătămate au apărători aleși. În astfel de cazuri apreciem că onorariul trebuie să fie acordat în întregime, conform Protocolului, iar această situație trebuie reglementată distinct.

4. Să fie modificat art. 10 din Proiect care prevede că onorariile stabilite prin protocol reprezintă limita maximă a onorariilor cuvenite avocaților. Această prevedere nu ține cont de faptul că nu se poate cunoaște de la început volumul de muncă al avocatului pentru a asigura apărarea inculpaților/părților vătămate, după cum nu se poate cunoaște nici numărul termenelor de judecată. Cum onorariul reprezintă o plată a serviciilor prestate efectiv de avocat, acestea trebuie corelate cu volumul și calitatea lor. Apreciem ca fiind oportună introducerea unei dispoziții care să permită instanțelor, spre exemplu, ca la fiecare 5 termene de judecată să majoreze onorariul avocatului cu 50% prin raportare la cuantumurile stabilite în Protocol.

5. Pentru a se evita situația din prezent, anume că o perioadă lungă de timp - din 2008 - onorariile nu au fost modificate, apreciem că se impune introducerea unui articol în protocol care să oblige părțile semnatare să renogocieze periodic onorariile (spre exemplu la 2 ani).

6. Apreciem inoportună excluderea din Proiect a prevederilor referitoare la remunerațiile pentru activitatea desfașurată de avocați în calitate de curatori. În prezent, neexistând o reglementare expresă privind cuantumul acestor onorarii, prin raportare la conținutul art. 58 alin. 4 C.pr.civ., nivelul acestora este derizoriu (între 50 lei - 200 lei), de cele mai multe ori acestea nu pot fi încasate, întrucât partea în sarcina căreia cad nu poate fi identificată, motive suficiente pentru a aprecia că și prestațiile de reprezentare juridică ale curatorilor se înscriu în sistemul de ajutor public judiciar. Lipsa unei reglementări care să protejeze și să remunereze corespunzător activitatea curatorilor va avea un impact negativ pe termen lung.

Lucian Bernd Săuleanu
Avocat

Decanul Baroului Dolj