La al doilea amendament, respectiv alineatele 7 și 8 introduse după alin. 6 al art. XV consider că se impun câteva precizări și modificări, după cum urmează:

            Alin. (7)                                                                                           

• „Prin întreruperea parțială a activității, voluntară sau fortuită...” cred că ultimul cuvânt trebuie nuanțat, căci fortuit înseamnă întâmplător, așadar poate se folosește „forțat” sau alt sinonim;
• „..se înțelege reducerea veniturilor efectiv realizate”... termeni impreciși din punct de vedere contabil în condițiile în care, în cazul contabilității în partidă simplă, discutăm despre venit brut și venit net. Apreciez că relevant pentru profesioniști este venitul net ca reper esențial, având în vedere că finalitatea actului normativ este acoperirea lipsei severe de lichidități;
• ‚...pentru luna de referință cu mai mult de 25%...”...apreciez că se impune menționarea expresă, identificarea exactă a lunii, astfel că relevantă pentru liber profesioniști este luna anterioară sau poate fi chiar explicit prevăzut „veniturile nete realizate în luna februarie 2020”. Este adevărat că din punct de vedere contabil pentru stabilirea în mod obiectiv se compară luna respectivă cu luna corespunzătoare a anului precedent, însă opinia mea este că în cazul liber profesioniștilor fluctuațiile de la un an la altul se datorează mai multor cauze, astfel încât aprecierea solvabilității trebuie făcută cu luna anterioară a aceluiași an întrucât scopul legislației adoptate în această perioadă este analizarea lichidității în concret, la acest moment al crizei;
• „...beneficiari...fiind și profesioniștii grupați în asocieri fără personalitate juridică...”. Textul este de natură a crea mai multă confuzie decât o lămurire a destinatarilor indemnizațiilor. În primul rând, s-ar crede că beneficiari ar fi formele de exercitare, în condițiile în care prin amendament s-a dorit să se specifice că nu numai avocații titulari ai unui cabinet individual de avocatură sunt beneficiar, cât și avocații din asocierile fără personalitate juridică. Însă, chiar și așa textul nu este redactat în spriritul Legii nr. 51/1995 întrucât, pe de o parte, avocații pot să constituie societăți civile profesionale fără personalitate, iar, pe de altă parte, exclude de plano avocații din societățile cu personalitate juridică. Pentru evitarea oricăror interpretări din partea AJPIS sau a altor instituții ale statutului cu ocazia aplicării legii, să se elimine partea finală a textului analizat, iar cea mai simplă formulare ar fi ”..beneficiari ...fiiind profesioniștii indiferent de forma de exercitare a profesiei”.

De asemenea, trebuie avuți în vedere și stagiarii ca beneficiari ai acestei indemnizații, întrucât apreciez că aceștia au un statut diferit odată ce îndrumătorul are obligația de a asigura venitul minim garantat pe economia națională conform art 296  din Statutul profesiei de avocat, iar îndrumătorul se poate afla în ipoteza întreruperii totale sau parțiale.

În concluzie, un text distinct care să reglementeze ipoteza stagiarilor ar fi util: ”Avocații stagiari cărora nu le este asigurat venitul minim garantat pe economia națională beneficiază de indemnizație conform alin. (1) atât pe perioada stării de urgență, cât și pentru luna următoare încetării stării de urgență”

Alin. 8

• „Formele de exercitare ale profesiei de avocat....beneficiază de prevederile...”... de această dată exprimarea este clară în sensul că beneficiari sunt formele de exercitare, opțiune care trebuie înlăturată în condițiile în care susținerea privește avocații, iar nu formele de exercitare, această ultimă variantă impunând o analiză economico-financiară la nivelul fiecărei forme în care, de altfel, pot să fie avocați care au fost afectați cu 25%, alții nu. Așadar, pentru eliminarea confuziei și întărirea calității de beneficiari textul trebuie să fie spre exemplu: „Avocații, notarii publici și executorii judecătorești beneficiază....”
• „...beneficiază ...sub condiția asigurării serviciului public ...”. Așadar, o a doua confuzie creată de acest alineat privește instituirea unei condiții, fără nicio altă nuanțare, condiție de altfel mult discutată raportat la art. 51 alin. 2 din Decretul nr. 195/2020. Din conținutul normativ al alin. (8) s-ar înțelege că numai avocații care asigură serviciul public sunt beneficiari ai îndemnizației. Lăsând la o parte că nu prea este explicită noțiunea de serviciu public în cazul avocaților, singura legătură cu Legea nr. 51/1995 fiind Serviciul de Asistență Judiciară care este organizat de fiecare barou, totuși nu se poate institui o condiție suplimentară celei necesare și deja menționate ...întrerupere totală sau parțială, așa cum este definită.

În schimb, textul de lege are și o parte bună în sensul că exclude de la mecanismul de calcul sumele obținute pentru desfășurarea acestor activități, teză care trebuie menținută. Tot pentru identitate de rațiune ar trebui excluse și orice alte sume obținute cu alt titlu, exemplu fiind în acest sens cazul pensionarilor care continuă activitatea (se calculează și veniturile din pensie, sau veniturile din activitatea curentă?) sau alte sume obținute de avocat (exemplu chirii, alte drepturi), astfel că apreciem ca fiind utilă o precizare în sensul că ”sunt avute în vedere la calculul venitului net confort art. 7 veniturile realizate din exercitarea profesiei, fiind exluse veniturile realizate cu orice alt titlu, inclusiv cele obținute pentru asigurarea serviciului public”.

Partea finală nu știu cât de compatibilă este cu activitatea notarilor publici sau executorilor judecătorești raportat la actele interne si activitățile pe care le desfășoară în acest moment cu acest titlu. Pentru avocați formularea pentru teza finală ar fi: ”..., inclusiv onorariile obținute pentru activitatea de asistență judiciară”.

În concluzie, condiția trebuie eliminată. De altfel, observațiile din amendamente sunt corecte, dar redactarea textului conduce la o concluzie diferită. Trimiterea la serviciul public nu mai are rost odată ce oricum onorariile obținute pentru aceste servicii nu sunt luate la calculul venitului și, mai mult, până la această dată nu există informații din care să rezulte că barourile nu au organizat serviciul de asistență juridică.

            10 aprilie 2020                                              

                                                                                    Av. Lucian Săuleanu

                                                                                   Decanul Baroului Dolj