În ultimii ani, profesia de avocat s-a confruntat cu nenumărate provocări (avocatura-pandemie, protestele repetate din sistemul judiciar, prelungirea duratei proceselor prin stabilirea unor termene nerezonabil de lungi sau temporizarea nepermisă a judecării cauzelor prin neasigurarea resursei umane, întârzierea plății onorariilor pentru serviciul de asistență judiciară, folosirea excesivă a delegărilor pe 6 luni la instanțele cu deficit de personal care s-a transformat în una din cauzele principale ale prelungirii procedurilor judiciare, impactul noilor tehnologii etc.), astfel încât Congresul Avocaților a trebuit să reacționeze instituțional, cu promptitudine și eficiență, pentru a elimina dezechilibrele din profesie.

         În 2024, Congresul Avocațior a punctat o serie de coordonate ale modului în care va evolua profesia de avocat în următorii ani, conturându-se două direcții de abordare.

         Astfel, o primă direcție a fost fundamentată pe nemulțumirea exprimată de reprezentanții avocaților din mai multe barouri, generată de un tratament inadecvat statutului specific profesiei de avocat, tratament aplicat la nivelul a numeroase instituții cu care avocatul interacționează în exercitarea profesiei, de modalitatea inechitabilă de stabilire a onorariilor pentru serviciul de asistență juridică obligatorie, de discriminarea legislativă în raport cu alte profesii juridice, de lipsa unor mecanisme eficiente de protecție a   avocatului împotriva unor excese manifestate de organele de urmărire penală.

În această direcție s-au înscris propunerile adresate Congresului de către o parte din barouri (Dolj, Argeș, Mureș, București), toate propunerile putând fi subsumate ideii că profesia de avocat are nevoie  de o reformare, care să pună efectiv în centrul său avocatul, ca profesionist.

          În raport de mandatul primit în cadrul Adunării Generale a Baroului Dolj și în limitele hotărâte de Consiliul Baroului Dolj, Congresului i-a fost prezentată poziția avocaților doljeni, prin intervențiile doamnei  Oana Ghiță și domnului Bogdan Valentin Mihăloiu, care au abordat aspecte privind vulnerabilitatea profesiei în materia incompatibilităților și a discriminării în raport cu alte profesii, nevoia de a iniția demersuri către Ministerul Justiției pentru a întări instrumentele puse la dispoziția avocaților în procedurile civile și penale pentru ca accesul la Justiței să devină unul efectiv, și nu doar formal, dar și nevoia ca limitele finanțării provenind de la filiale către CAA trebuie să fie reevaluate în raport cu realitățile actuale, prin diminuarea cotei de contribuție la cheltuielile de finanțare a CAA de la 1%  la 0,5% și, în viitor, la renunțarea totală la această contribuție (avându-se în vedere veniturile obținute de la Complexul ”Corpore Sano” Techirghiol). Delegații Baroului au susținut necesitatea ca aceste sume să rămână la dispoziția Filialelor pentru ca ,în raport de apartenența lor la fondul de pensii,să poată fi utilizate de Consiliile de administrație ale Filialelor pentru sprijinirea pensionarilor cu situații speciale prin programe de ajutor. Totodată, a fost avansată și propunerea extinderea cazurilor de apărare obligatorie reglementate de art. 90 C. pen. și la faza de urmărire penală și coborârea limitei de pedeapsă de la care apărarea este obligatorie la 3 ani.

            Toate propunerile avansate și de către celelalte barouri, al căror conținut se regăsește pe site-ul UNBR, au fost susținute în congres de către autorii acestora, semnalând dificultățile cu care se confruntă avocații, precum și realitățile din sistemul judiciar, care creează dificultăți reale în exercitarea în condiții adecvatate a profesiei de avocat.

               Cu privire la propunerile avansate, a fost adoptată decizia ca acestea să fie analizate la nivelul Consiliului UNBR, acesta urmând să decidă care propuneri vizează o veritabilă modificare a legii și care presupun declanșarea altui tip de proceduri, de natură a asigura obținerea rezultatului urmărit de inițiatorii propunerii. Prin competențele recunoscute de lege, Congresul nu putea adopta în mod efectiv rezoluții asupra acestor propuneri, ci a decis declanșarea la nivelul Consiliului UNBR a unui proces de analiză și decizie asupra modalității de soluționare concretă a acestor propuneri.

            A doua direcție de abordare a vizat evoluția profesiei de avocat din perspectiva transformărilor inevitabile, la nivel de însăși concepție fundamentală a structurii și organizării acesteia, în contextul impactului noilor tehnologii, dar și analizând tendințele avocaturii în țările Uniunii Europene.

            Congresul a adoptat mai multe rezoluții, care vor fi prezentate succint în continuare, acestea fiind publicate pe site-ul Uniunii  Naționale a Barourilor din România.

            O primă rezoluție și-a propus unificarea gestionării și îmbunătățirea sistemului de asistență judiciară obligatorie, prin implementarea unui program informatic de gestionare la nivel național și a unui regulament de funcționare general.

            În centrul acestei rezoluții stă nevoia de reașezare a serviciului de asistență judiciară pe citerii de echitate între membri și de protecție suplimentară în fața unor decizii cu potențial vătămător (reducerea onorariilor, inegalități la atribuirea delegațiilor, cursuri de pregătire profesională pentru creșterea calității asistenței obligatorii - inclusiv din perspectiva ultimelor modificări legislative în materia situației minorilor, asistenței persoanelor vulnerabile în cazul infracțiunilor contra vieții sexuale, trafic de persoane sau trafic de minori).

               Discuțiile au antamat inclusiv posibilitatea reintroducerii obligativității redactării recursului de către un avocat, sub sancțiunea nulității căii de atac, a diminuării taxelor de timbru în materia partajului sau a extinderii cazurilor de apărare obligatorie în materie penală pentru faza urmăririi penale în aceleași condiții ca în faza judecății, prin modificarea art. 90 din C. proc. pen. și, implicit, extinderea efectelor dispozițiilor art. 281, alin. (1),lit. f) C. proc. pen., idei susținute de către Baroul Dolj.

                Pe de altă parte, Congresul a adoptat o rezoluție pentru activarea demersurilor instituționale în vederea modificării dispozițiilor art. 348 C. pen., privind exercitarea fără drept a unei profesii sau activități, în sensul majorării limitelor de pedeapsă, astfel încât să nu mai fie posibilă dispunerea unei soluții de renunțare la urmărire penală în condițiile art. 318 C. proc. pen., principiul fiind acela al reflectării corespunzătoare a gradului crescut de pericol social al acestei infracțiuni în limitele de pedeapsă din partea specială a Codului Penal.

            În ultima parte a Congresului, a fost discutate alternativa dintre adoptarea unei noi legi a avocaturii și modificarea substanțială a legii actuale.

            Președintele UNBR a îndemnat la reflecție asupra coordonatelor unei eventuale noi legi, care va trebui să fixeze elemente precum:

            - forma de organizare: avocații trebuie să hotărască dacă doresc să își conserve independența față de stat prin Ministerul Justiției sau optează pentru o autonomie relativă (precum în cazul notarilor sau al executorilor, care își desfășoară activitatea în subordinea Ministerului Justiției, dar și-au rezervat o anumită autonomie instituțională).

            - denumire: avocații sunt chemați să aleagă între o uniune de barouri și o uniune de avocați. Deși în aparență este doar o problemă terminologică, o astfel de definire va reforma sistemul actual de configurare a organelor de conducere, exitând opinii potrivit cărora, în forma actuală, Congresul pare un organism decizional greoi, destul de puțin eficient și poate ar fi momentul regândirii acestui organ de conducere, în sensul unei structuri mai suple, simplificate, formate din decani și un număr reglementat de reprezentanți în Consiliul Avocaților, desemnați direct de fiecare barou prin Adunările Generale.

            - numărul de barouri: avocații sunt chemați să opteze între menținerea actualei configurații de 42 de barouri si 42 de filiale ale CAA și crearea de barouri regionale, ca soluție la scăderea numărului de avocați în foarte multe barouri, cu consecințe asupra sustenabilității filialelor CAA, precum și a reprezentării la nivelul conducerii centrale a profesiei.

            -  organul suprem de conducere:  avocații sunt chemați să hotărască în ce măsură corecta protejarea intereselor profesiei mai poate fi asigurată în actuala configurație a congresului sau acesta poate fi înlocuit de un consiliu periodic și de o comisiei permanentă pentru decizii imediate.

            - președintele Uniunii: avocații sunt chemați să decidă dacă o astfel de poziție în arhitectura instituțională se mai justifică, iar, în caz afirmativ, să stabilească limitele de competență, durata mandatului, numărul de mandate etc.

            - incompatibilități: profesia trebuie să regândească sistemul actual de incompatibilități, apreciat ca  desuet în condițiile actuale.

            - accesul în profesie și pregătirea inițială: vor fi analizate posibile schimbări ale actualului sistem de stagiatură și reconfigurarea învățământului profesional din perioada de stagiu, prin reformarea INPPA.

            - formele de exercitare: trebuie regândite aceste forme în acord cu noile realități ale vremii și privind către diversificarea lor, astfel încât să permită un management profesional superior, menit să asigure dezvoltarea profesională și economică a avocaților. Sub acest aspect, noua reglementare a formelor de organizare poate răspunde la framântări legate de oportunitatea cooptării unor specialiști în diverse domenii în cadrul formelor de exercitare (experți contabili, cadastriști, experți anti-drog etc.), dar și posibilitatea ca terții să poată fi cooptați în managementul sau zona de finanțare a formelor de exercitare a profesiei.

            - modul de exercitare a profesiei: este necesară o regândire a ariei de competență, cu referire la actele pe care avocatul le poate încheia, reglementarea licitației de servicii juridice, instituția avocatului de familie sau a avocatului de consultanță generală, situația contractelor abonament din perspectiva subordonării avocatului unei entități unice, cu efecte în materia concurenței și a dreptului consumatorului, extinderea ariei de apărare obligatorie, prin modificarea condițiilor legale, inclusiv în sensul propus în memoriul înaintat de către Baroul Dolj, acela de extindere a cazurilor prevăzute de art. 90 C. proc. pen. și la faza urmăririi penale.

            - inteligența artificială: avocații trebuie să profite de progresele tehnologice, care le pot facilita activitatea. În ce privește consultanța elaborată cu ajutorul I.A., s-a propus ca aceasta să nu fie acceptată de instanțe și instituții publice decât dacă este personalizată și asumată prin semnătura unui avocat, care o certifică, în calitatea sa de profesionist.

            - asistența juridică obligatorie: avocații sunt chemați să hotărască menținerea actualului sistem sau reformarea sa pe criterii de independență, după modelul altor state, având exemplul Bulgariei, unde asistența juridică obligatorie este asigurată de un organism independent format din avocați și judecători, care gestionează atât repartizarea cauzelor, cât și chestiunile de pregătire profesională continuă, disciplină și plata serviciilor avocațiale prestate.

             În cadrul congresului, domnul av. Lucian Bernd Săuleanu, coordonatorul Departamentului privind dezvoltarea economică a UNBR și funcționarea Registrului Național de Publicitate Mobiliară a prezentat activitatea departamentului, în sensul că au fost identificate investiții rentabile în care UNBR a efectuat deja plasamente, care au adus bugetului Uniunii, în numai câteva luni, o sumă de peste 10.000 euro.

            Nu în ultimul rând, sub aspectul prezenței și vizibilității la acest congres, Baroul Dolj a fost evidențiat la nivel național prin mențiunea obținută de doamna av. Alexandra Istudor Kipel la concursul de eseuri juridice ”Naumescu”, un proiect al UNBR aflat la a patra ediție, care reprezintă o platformă de dezbatere oferită tinerilor avocați sub 35 de ani, ale căror idei și inițiative pot contribui la dezvoltarea dreptului, în general, și a profesiei, în special. Articolul colegei noastre, intitulat “Roboți în robă. Revoluția inteligenței artificiale în sălile de judecată”, s-a remarcat prin inspirație și abordări inovatoare.

Delegați la Congresul Avocaților din partea Baroului Dolj :

Av Nicu Mihai-Dragoș – Decanul Baroului Dolj

Av. Mihăloiu Bogdan Valentin - Prodecanul Baroului Dolj

Av. Ghiță Oana – consilier Baroul Dolj

Av. Ghiță Daniel – consilier Baroul Dolj

Av. Marinescu Radu - consilier Baroul Dolj

Av. Săuleanu Lucian-Bernd - consilier Baroul Dolj

Av. Soreață Maria Marieta- consilier Baroul Dolj